Examinarea mobilitatii ochilor si a vederii binoculare : Optometrie

Examinarea vederii binoculare. Teste de vedere - Ochii

Articole Vederea binoculară reprezintă capacitatea de a percepe ca o singură imagine imaginile recepţionate de fiecare ochi în parte. Vederea binoculară nu este înnăscută, ci se formează în primele luni de viaţă şi se dezvoltă cel mai frecvent până la vârsta de 5 ani. În tot acest interval, vederea binoculară este o funcţie fragilă, astfel că orice deficienţă a ei trebuie diagnosticată şi tratată cât mai devreme.

Exist mai multe avantaje atunci cnd sunt doi ochi dect atunci cnd este doar unul, i anume: exist ntotdeauna un ochi de rezerv, n cazul n care cellalt se mbolnvete; cmpul vizual este mult mai larg de exemplu, omul are un cmp vizual de cu un singur ochi si de aprox. Se poate remarca uor acest lucru, dac se privete ochiul unei persoane, n timp ce i nchide cellalt ochi.

Cnd al doilea ochi este deschis, pupila primului ochi este mic; cnd al doilea ochi este nchis, pupila primului ochi este mrit. Dac unul dintre ochi este deschis i se focalizeaz pe un obiect apropiat, iar cellalt este nchis, atunci acomodarea ochiului nchis va deveni aceeai cu a celui deschis.

Mai mult, ochiul nchis va avea tendina de a converge ctre obiectul privit. Acomodarea i convergena sunt legate printr-un reflex, de aceea una o stimuleaz pe cealalt.

Test de vedere simultan. Meniu de navigare

Efectele de dup adaptare induse la un ochi pot fi msurate prin intermediul celuilalt ochi. Unicitatea vederii Dac cmpurile vizuale se suprapun, poate aprea o confuzie ntre imaginea aceluiai obiect din ochiul stng i cea din ochiul drept.

Aceast situaie poate fi rezolvat n dou moduri: fie una dintre imagini este suprimat pentru a putea fi vzut cea de-a doua, fie cele dou imagini pot fi contopite situaia preferabil. Dac se vd dou imagini diferite ale aceluiai obiect, acest lucru se examinarea vederii binoculare diplopie sau vedere dubl. Fuziunea imaginilor se petrece numai pentru un volum foarte mic din spaiul vizual.

Examinarea mobilitatii ochilor si a vederii binoculare : Optometrie Încărcat de Vezi CV-ul Vederea binoculară reprezintă capacitatea scoarței cerebrale de a uni într-o senzație unică cele două imagini percepute de către retina fiecărui ochi. Ea reprezintă cea mai înaltă etapă de dezvoltare a aparatului vizual, fiind prezentă doar la primate și la om și se dezvoltă progresiv, în primii ani de viață.

Mersul ctre punctul de fixare din planul orizontal este o linie curb, pentru care obiectele ajung n punctele corespunztoare de pe retina ambilor ochi. Aceast linie se numete oropterul orizontal empiric. Exist i un oropter vertical empiric. Oropterele vertical i orizontal marcheaz centrul volumului vederii.

examinarea vederii binoculare

Volumul este cunoscut sub denumirea de aria fuzional a lui Panum. Dominana unui ochi Cnd fiecare ochi are propria sa imagine a obiectelor nconjurtoare, devine imposibil de aliniat imaginile din afara ariei fuzionale a lui Panum cu imaginea dinuntrul ariei. Acest lucru are loc atunci cnd trebuie s se indice cu un deget un obiect ndeprtat.

examinarea vederii binoculare

Cnd se privete propriul deget, este o singur imagine, dar exist dou imagini ale obiectului aflat n deprtare. Cnd se privete, n schimb, obiectul din deprtare, acesta este singur, dar acum sunt dou imagini ale degetului arttor. Pentru a reui, una din imaginile dublate trebuie s preia controlul, iar cealalt imagine s fie ignorat sau suprimat.

Vederea Binoculara Si Mobilitatea Ochilor

Ochiul a crui imagine preia controlul se numete ochi dominant. Stereopsia Stereopsia este abilitatea ochilor de a face deosebiri foarte fine ale adncimii spaiului. Sunt dou feluri de stereopsie: cantitativ adncimea vzut este similar cu adncimea real a obiectului calitativ adncimea este mai aproape sau mai departe dect punctul de fixare, dar nu crete odat cu distana de la obiect la punctul de fixare.

Stereopsia cantitativ ine de distanele mici fa de planul de fixare, pe cnd stereopsia calitativ ine de distanele mari.

examinarea vederii binoculare

Se poate ca un obiect s fie mutat att de departe fa de planul de fixare nct nu mai exist un sim al adncimii al celor dou imagini, ci ele apar a fi chiar n planul de fixare.

Alelotropia Deoarece ochii au poziii diferite, orice obiect deprtat de punctul de fixare examinarea vederii binoculare n afara planului oropterului are o direcie vizual diferit n fiecare ochi.

Examinarea vederii binoculare Mult mai mult decât documente.

Cu toate acestea, examinarea vederii binoculare cele dou imagini monoculare ale obiectului respectiv fuzioneaz, obiectul are o nou direcie vizual, reprezentat de valoarea medie a celor dou direcii monoculare. Aceasta se numete alelotropie. Originea noii direcii vizuale este un punct aflat ntre cei doi ochi, aa-numitul ochi ciclopic.

Poziia ochiului ciclopic nu este exact n centrul celor doi ochi, ci mai degrab tinde s fie mai apropiat de ochiul dominant. Rivalitatea binocular Cnd sunt expuse diverse imagini pe aceleai regiuni retiniene ale celor doi ochi, percepia se fixeaz pentru cteva momente la unul din ochi, apoi la cellalt, apoi din nou la primul ochi, i tot aa, att timp ct se privesc imaginile. Aceast alternare a percepiei ntre imaginile celor doi ochi se cheam rivalitate bimocular.

Ambliopia Ambliopia este o dereglare a sistemului vizual, caracterizat printr-o vedere slab sau neclar ntr-unul din ochi, care este normal din punct de vedere fizic. Problema este cauzat fie de netransmiterea, fie de proasta transmitere a imaginii vizuale ctre creier, de obicei n perioada copilriei. Ambliopia examinarea vederii binoculare, uzual, un singur ochi, dar este posibil ca ambii ochi s fie ambliopici. Detectarea dereglrii nc din copilrie duce la creterea anselor de tratare cu succes.

Ambliopia este o problem de dezvoltare a creierului, nu o problem organic n ochi. Partea din creier corespunztoare sistemului vizual al ochiului afectat nu este stimulat corespunztor i astfel, se dezvolt anormal. Acest lucru a fost confirmat print-o metformin și viziune direct a creierului de ctre David Hubel i Torsten Wiesel ncnd au ctigat i premiul Nobel pentru munca lor n acest domeniu.

Marea majoritate a oamenilor care au ambliopie, n special cei cu o form foarte uoar, nu sunt nici mcar contieni c au aceast problem, pn cnd nu sunt testai, deoarece examinarea vederii binoculare n ochiul cellalt este normal. Totui, cei care au o ambliopie sever pot avea i alte probleme de vedere asociate, n special o slab percepie a adncimii spaiului.

Test de vedere simultan Vederea Binoculara Si Mobilitatea Ochilor

Ambliopii sufer de o acuitate spaial slab, sensibilitate sczut la contrast i un anumit deficit de vedere, cum este sensibilitatea redus la micare.

Aceste probleme sunt specifice numai ochiului ambliopic, nu i ochiului neafectat. Ambliopii sufer i de probleme de vedere binocular, cum este o percepie a adncimii stereoscopice limitat i au dificulti n a vedea imagini tridimensionale la autostereograme. Ambliopia poate fi cauzat de: - privare de vedere n copilrie; examinarea vederii binoculare strabism; - anizometrie grade de miopie sau hipermetropie diferite pentru cei doi ochi.

Examinarea mobilitatii ochilor si a vederii binoculare

Diplopia Cunoscut ca vedere dubl, diplopia este percepia simultan a dou imagini ale unui singur obiect. Aceste imagini pot fi deplasate orizontal, vertical sau diagonal, n relaia uneia cu cealalt. Sunt dou feluri de diplopie: binocular i monocular. Diplopia binocular este vederea dubl rezultat din nealinierea celor doi ochi, aa cum se ntmpl la esotropie sau exotropie.

examinarea vederii binoculare

Creierul calculeaz direcia vizual a unui obiect pornind de la poziia imaginii sale fa de fovee. Imaginile care cad direct pe fovee sunt vzute ca fiind drept nainte, n timp ce acele imagini care ajung pe retin, dar n afara foveei, pot fi vzute ca fiind n sus, n jos, spre dreapta sau spre stnga, n funcie de aria retinei stimulat.

Corelarea unei anumite arii a retinei dintr-un ochi cu aceeai arie din cellalt ochi se numete coresponden retinal.

Examinarea vederii binoculare

Aceast relaie d natere unui fenomen asociat diplopiei binoculare, dei este rar remarcat de cei care au diplopie: deoarece foveea unui ochi corespunde cu foveea celuilalt, imaginile care ajung pe cele dou fovee sunt proiectate n acelai punct n spaiu. Astfel, atunci cnd ochii nu sunt aliniai, creierul va proiecta dou imagini diferite n aceeai direcie vizual. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de confuzie. Vederea dubl este periculoas i, drept urmare, creierul ncearc s se protejeze.

Abilitatea de a reprima se regsete n special n copilrie, cnd creierul este n plin dezvoltare. De aceea, cei cu strabism n copilrie nu se plng de diplopie, n timp ce adulii care dezvolt strabism examinarea vederii binoculare plang mereu. Dei aceast abilitate de a reprima poate prea o adaptare pozitiv la strabism, la un copil n dezvoltare acest lucru poate preveni dezvoltarea corect a vederii, rezultnd ambliopia. Diplopia monocular este mult mai rar i apare atunci cnd se vede cu un singur ochi.

Dac se percep mai mult de examinarea vederii binoculare imagini, este poliopie monocular. Exist i diplopie temporar, cauzat de intoxicarea cu alcool sau leziuni la cap contuziiprecum i de efecte secundare ale unor medicamente anti-epileptice i anti-convulsive.

Vederea binoculara

Noiuni generale despre mobilitatea ochilor Sistemul vizual din creier este prea lent pentru a putea procesa informaiile, dac imaginile care trec prin faa retinei au mai mult de cteva grade pe secund. Pentru ca oamenii s fie capabili de a vedea atunci cnd sunt n micare, creierul trebuie s compenseze micarea capului prin ntoarcerea ochilor.

Exist o zon a retinei, care prezint o acuitate vizual foarte mare. Aceast zon se numete fovee i acoper aproximativ 2 grade din cmpul vizual al omului.

Strabismul si tulburarile vederii binoculare

Pentru a avea o imagine clar, creierul trebuie s mite ochii astfel nct imaginea obiectului examinarea vederii binoculare s ajung pe fovee. Rezult astfel c micrile ochilor sunt foarte importante pentru percepia vizual i orice neajuns poate duce la probleme vizuale serioase. Creierul trebuie s fie capabil s ndrepte ambii ochi cu suficient acuratee ctre obiectul vizionat astfel nct s corespund celor dou retine, pentru a evita dublarea vederii.

Micrile ochilor difer de micrile altor pri ale corpului prin aceea c ochii nu sunt fixai de nimic, dar sunt inui n orbit de cei 6 muchi extraoculari: lateral, medial, inferior, superior, inferior oblic, superior oblic. Atunci cnd muchii exercit diverse micri, pe globul ocular se exercit un cuplu de torsiune, care l face s se ntoarc. O dat ce nervul optic este deteriorat, impulsurile nu vor mai ajunge la creier.

De aceea, chiar dac se poate face transplant de ochi, persoana respectiv nu va fi capabil s examinarea vederii binoculare, deoarece cel cu probleme este nervul optic, iar acesta nu poate fi refcut. Tipuri de micri ale ochilor Exist micri rapide ale ochilor, care se petrec n timpul somnului, pe perioada viselor celor mai intense.

Gradele vederii binoculare[ modificare modificare sursă ] Worth a stabilit 3 grade de vedere binoculară. Ele pot fi evaluate la un aparat denumit sinoptofor. Gradul 1 — perceperea simultană[ modificare modificare sursă ] Reprezintă capacitatea retinei fiecărui ochi de a percepe simultan o imagine fixată. Testarea se face cu teste diferite pentru fiecare ochio imagine centrală pentru un ochi și una periferică pentru celălalt de ex, un leu și o cușcă sau un soldat și o gheretă.

Pe aceast perioad, ochii se mic foarte examinarea vederii binoculare. Specific, micrile ochiului se clasific n micri statice i micri dinamice.

examinarea vederii binoculare

Micrile statice sunt de trei feluri: duciuni micri ale ochiului ce implic un singur ochi; versiuni micri ale ochilor ce implic ambii ochi i n care fiecare stand test se mic n aceeai direcie; vergene micri ale ochilor ce implic ambii ochi i n care fiecare ochi se mic n direcii opuse. Versiunea micarea ambilor ochi n mod sincronizat i simetric, n aceeai direcie.

Vergena micarea simultan a ambilor ochi n direcii opuse, pentru a obine sau a menine vederea binocular. Atunci cnd privim un obiect, ochii trebuie s se roteasc n jurul unei axe verticale, pentru ca proiecia imaginii s fie n centrul retinei n ambii ochi.

examinarea vederii binoculare

Pentru a privi un obiect mai aproape, ochii se rotesc unul ctre cellalt convergeniar pentru a privi un obiect mai ndeprtat, se rotesc n sens opus, unul departe de cellalt divergen.

Exist mai multe feluri de micri de vergen: esoforie deviaia ochilor nspre interior spre nasdatorat unui dezechilibru al muchiului extraocular; exoforie deviaia ochilor spre exterior spre tmpl ; forie vertical hiperforie, hipoforie ; exces de divergen strabism; exces de convergen strabism; convergen insuficient incapacitatea ochiului de a converge sau a susine convergena; divergen insuficient.

Examinarea mobilitatii ochilor si a vederii binoculare : Optometrie

Pe lng acestea, mai exist i alte tipuri de micri ale ochilor, micrile dinamice: sacade, microsacade, reflexul vestibulo-ocular, micarea de urmrire lent. Sacadele sunt micri rapide, simultane, ale ambilor ochi, n aceeai direcie, controlate de lobul frontal al creierului. Oamenii nu privesc o scen din poziie fix. Ochii se mic permanent, localiznd prile interesante ale unei scene i construind o hart mental corespunztoare scenei respective.

Un motiv pentru existena sacadelor este acela c servesc la creterea rezoluiei vizuale a unei scene. Partea central a retinei foveea, joac un rol extrem de important n descompunerea obiectelor.

Introduction to Binocular Dysfunction [ Sub ENG ] - Binocular Disorders part 1