Psihopedagogia copiilor cu deficiente de vedere

Elevul unei persoane cu vedere slabă. Încărcat de

La o persoană cu vedere slabă, Cum funcționează un ochi sănătos

Fazele percepiei Consecine pedagogice Capitolul III Consecine primare i consecine secundare Consecine asupra dezvoltrii fizice Consecine asupra celorlalte modaliti senzoriale Reprezentrile elevilor ampliopi Gndirea i limbajul Memoria ambliopilor Problemele ateniei Comportamentul afectiv Consecine pedagogice.

Capitolul IV Compensaia ca adaptare Factori condiionali ai compensrii Aceepiuni ale compensaiei Mobilizarea posibilitilor restante ale analizatorului vizual Interaciunea analizatorilor n procesul compensrii Participarea fenomenelor mnezice la procesul compensator. Memoria senzorial Rolul compensator al proceselor superioare de cunoatere Rolul ateniei n compensarea vederii slabe Participarea personalitii n ntregul ei la procesul compensaiei. Capitolul V Obiectivele educaionale generale Obiective recuperatorii Unitatea obiectivelor educaionale generale cu cele recuperatorii.

chirurgie oculară pentru vedere plus

Funcii recuperatorii ale procesului de nvmnt Individualizarea obiectivelor Lecie tradiional i lecie modern Scopul leciei n coala pentru ambliopi Structurarea leciei- ' Protecia vizual i exerciiul vizual n cadrul leciei Ordinea i organizarea precis a activitii Raportul dintre lecii i orele de meditaie Capitolul VIII Punctul de pornire Cile de nrurire Educaia n spiritul muncii; orientarea colar i profesional.

Rolul organizaiilor de copii i tineret n coala pentru ambliopi. Profesorul colii pentru ambliopi Capitolul IX Necesitatea educaiei vizuale a elevilor ambliopi. Obiectivele educaiei vizuale Factori care condiioneaz dezvoltarea eficienei vizuale Tehnici de educaie vizual Aspecte metodice elevul unei persoane cu vedere slabă educaiei vizuale.

restabilirea vederii cine a ajutat

Ca toi ceilali copii, ei trebuie s se bucure pe deplin de roadele educaiei, s devin ceteni folositori patriei noastre, s-i cucereasc fericirea n via. Educarea i instruirea lor ridic ns numeroase probleme pedagogice specifice. Unele din aceste probleme, care ni s-au prut mai importante, snt tratate n lucrarea de fa.

Prima problem o constituie nsi depistarea deficienei. Lipsa total sau aproape total a vederii este observat cu uurin, ceea ce duce la orientarea copilului spre instituii de nvmnt pentru nevztori.

Elev cu vedere slabă

Deficiena vizual mai puin pronunat trece ns, uneori, neobservat sau neluat n seam de prini i educatqcL Nici copilul cu vederea lezat nui d seama la nceput c vede mai slab dect ceilali copii. Cnd dificultile l fac s neleag lucrul acesta, el ncearc uneori s-1 ascund, pentru a nu se pune ntr-o situaie de inferioritate.

Este tiut c una din cauzele insuccesului la nvtur o constituie aceast deficien senzorial. Astzi, sistemul de examinare medical i psihopedagogic nainte de colarizare permite ca defectele de vedere s fie, n majoritatea cazurilor, depistate din timp.

Elev cu vedere slabă, Psihopedagogia copiilor cu deficiente de vedere referat

Datorit condiiilor mai 5 bune de via i ngrijirii medicale mai serioase, muli copii care n trecut ar fi fost sortii orbirii totale rmn cu resturi de vedere mai mult sau mai puin importante, ceea ce face ca procentul slab-vztorilor s rmfai totui ridicat. Odat depistat deficiena, se pune problema colarizrii slabvzitorilor. Este bine ca ei s nvee n coala de mas sau ntr-o coal special pentru ambliopi?

Rspunsul la aceast ntrebare depinde de natura i gradul defectului vizual, de evoluia probabil a afeciunii vizuale, de felul n care deficiena este compensat. In cadrul colectivului de elevi trebuie s cultivm un climat de prietenie, n care copilul care ntmpin greuti vizuale s nu sufere nici o jignire, s nu fie pus n situaii de inferioritate, s nu fie considerat un balast al clasei.

Qnd aceste condiii snt respectate, cnd cadrele didactice acioneaz cu tactul i priceperea necesar, copilul cu vedere slab se dezvolt i i nsuete cunotinele i deprinderile prevzute n programele colare asemeni tuturor celorlali copii.

Ce se nttopl ins dac elevul cu vedere slab nu se bucur de o astfel de tratare adecvat situaiei sale?

Refacerea vederii fără medicamente - Mărturii TS TV

Ce se ntmpl dac problemele lui snt ignorate sau neglijate? Cel mai elocvent rspuns la aceste ntrebri ni-1 ofer nsi fizionomia spiritual a copiilor cu vedere slab care vin n coala pentru ambliopi dup ce au ncercat, cu mari eforturi dar fr succes, s fac fa unor condiii inadecvate posibilitilor lor vizuale. Traumatizai de insuccese, sim-indu-se vinovai fr vin, respini de colegi i cadre didactice sau acceptai ca un ru inevitabil, uneori lipsii i de neUegerea prinilor, care i blamau pentru rezultatele slabe la nvtur, aceti copii vin1 cu o experien dureroas, care i las amprenta asupra lor.

Cu o vedere slabă, elevii pot fi dilatați din

Snt timorai, se complac n pasivitate, gndirea lor sna dezvoltat mai lent fiindc n-a fost suficient solicitat, nu tiu s se joace fiindc au fost respini de la jocuri, nu ncearc s se afirme fiindc i-au pierdut ncrederea n ei.

Acesta este portretul psihologic al copilului slabvztor?

viziune la femei după 50 de ani

Nici pe departe. Am nfiat numai cteva consecine ale educaiei necorespunztoare. O educaie adaptat vederii pariale duce la o evoluie normal a proceselor de cunoatere, a afectivitii, a atitudinilor copilului. Unei astfel de educaii i este dedicat lucrarea de fa.

foarte puțini oameni au o viziune perfectă

Pe baza unei analize ndelungate a muncii instruiotiv-educative desfurate cu elevii ambliopi, vom ncerca s detectm specificul acestei munci, obiectivele i strategiile ei, mecanismele compensatorii pe oare ne putem bizui, rezultatele recuperatorii pe care le putem viza.

Porniim de la ideea c elevii ambliopi, chiar dac au vederea mai slab, snt totui vztori, c solicitarea vederii n activitatea lor cognitiv i practic este posibil i necesar, c n majoritatea cazurilor poate fi ridicat nivelul eficienei lor vizuale. Integrarea procesului instructiv-edu-cativ cu cel recuperator va fi principala noastr preocupare pe parcursul acestei lucrri. Este o lucrare cu adres multipl.

  1. Sinuzită și tulburări de vedere
  2. Cu o vedere slabă, elevii pot fi dilatați din
  3. Histologie a vederii

Se adreseaz n primul rnd cadrelor didactice care lucreaz cu elevii slabvztori, crora le propune unele soluii la problemele care se pun n munca educativ curent.

Se adreseaz prinilor pentru a-i ajuta s-i cunoasc copiii i s evite greelile n atitudinea fa de elevul unei persoane cu vedere slabă. Se adreseaz, de pe poziii pedagogice dar n spiritul unei sincere colaibo7 rri interdisciplinare, psihologilor i medicilor, fr al cror sprijin n-ar putea fi rezolvate problemele educrii i recuperrii elevilor ambliopi.