Virtutea În Viziunea Lui Aristotel. Word

Aristotel asupra viziunii, Aristotel - Wikipedia

Sunteți pe pagina 1din 15 Căutați în document Problema fundamental a eticii aristotelice graviteaz n jurul naturii i mijloacelor de realizare a Binelui suprem, instituit ca bine absolut, spre care tinde totul1.

Aristotel ncearc s descopere ceea ce e bine pentru om spunnd c aceast problem nu poate fi rezolvat cu exactitatea cu care poate fi tratat o problem matematic, iar aceasta datorit obiectului acestuia, dat fiind c obiectul eticii e constituit de aciunile umane i acestea nu pot fi determinate cu precizie matematic.

Mai exist nc o diferen important ntre matematici i etic: primele pleac de la principii generale pentru a demonstra concluziile, n timp ce a doua ncepe de la concluzii.

Cu alte cuvinte, n cadrul eticii pornim de la judeci morale concrete ale omului, i prin comparaie i examinare ajungem la formularea principiilor generale.

Domenii de cercetare de interes / articole publicate

Aceast concepie presupune existena unor nclinaii naturale ale omului, iar respectarea acestora, ntr-o atitudine general dominat de armonie i msur, acuitatea vizuală 0 7 este viaa etic a omului. Etica lui Aristotel se bazeaz pe judecile morale ale omului vzut ca fiind bun i virtuos.

Stagiritul i-a conceput etica drept justificare i adaos la justificare i adaos la judecile morale ale unui asemenea om, cel mai n msur spune el, s hotrasc n asemenea probleme3.

Aristotel prsete i n etic drumul trasat de marii si naintai, Socrate i Platon. Este realist cci nu mai ntreab n etic despre ideea de bine, despre moralitate ca ceva n sine i pentru sine i despre valabilitatea acesteia, ci pe el l preocup viaa moral real, moralitatea ca ceva faptic.

Aristotel asupra viziunii îmbunătățirea vederii cu pastile

Etica aristotelic nu mai este ndreptat spre cunoaterea unui ideal venic i neschimbabil ci spre nelegerea binelui ce poate fi realizat de ctre oameni aici n aceast lume, care sunt deosebii dup sex, stare social, profesiune, popor i de aceea el este altfel pentru brbat i pentru femeie, pentru liber i pentru sclav4. Fundamentul virtuii nu este aadar intelectul, ci facultatea de a dori.

Bine ați venit la Scribd!

Pentru Aristotel, dealtfel ca i pentru predecesorii si druirea neprecupeit instinctelor i scopurilor inferioare este ceva animalic ce njosete pe om5.

Frederick, Copleston, Istoria filosofiei.

Grecia i Roma, vol. Ceea cei ofer ns grandoare i noblee omului nu poate dect s consiste n lucrarea cei este specific, adic acea lucrare pe care numai el o poate face, aa cum n general, binele oricrui lucru const n lucrarea ce este specific lucrului respectiv.

Lucrarea ochiului este vederea, a urechii auzul i aa mai departe. Iar lucrarea omului? Nu poate fi vieuirea, pentru c aa ceva e specific fiinelor vegetative. Nu poate fi nici simirea avnd n vedere Aristotel asupra viziunii simirea e comun i animalelor6. Nu rmne dect ca lucrarea omului s fie un anumit mod de via, constnd n activitatea sufletului i n actele ce se conformeaz raiunii, i c propriul omului desvrit este s fac toate acestea bine i frumos, executnd n mod perfect fiecare act, dup virtutea care-i este proprie7.

Dac, dup cum am vzut n rndurile de mai sus, lucrarea specific omului const n activitatea sufletului i n actele ce se conformeaz raiunii, este necesar ca pentru aprofundarea conceptului de virtute s plecm de la aprofundarea conceptului de suflet.

  • Odată cu Aristotel se încheie un ciclu important al filosofiei antice grecești și începe altul: Platon și presocraticii dăduseră întâietate metafizicii și încercării de a înțelege esențele lumii, pe când Aristotel își îndreaptă atenția mai degrabă spre problemele morale ale omului și pune bazele teoretice ale dezvoltării științelor particulare.
  • Peri zoion morion.
  • Miopie gradul I ce este
  • Virtutea În Viziunea Lui Aristotel. Word | PDF
  • Astfel regalitatea denaturează în tiranie.
  • Vitamina o îmbunătățire a vederii
  • Piracetamul afectează vederea

Aristotel determin conceptul virtuii mai de aproape deosebind sub aspect practic, n suflet n general, o latur raional i una neraional; n aceasta din urm, este numaiacestei laturi i revine sentimentele, nclinaiile, pasiunile, afectele etc. Dar acestea nu constituie virtutea; numai n unitatea laturii raionale cu cea neraional const virtutea. Avem virtute atunci cnd pasiunile nclinaiile se comport fa de raiune astfel nct ele fac ce comand raiunea8. Virtutea este o aciune de voin fcut cu precugetare i care const n pstrarea drumului de mijloc, ales de raiune n mod liber, n urma unui discernmnt9.

Pentru Aristotel atunci cnd judecata este rea sau nu exist deloc, dar pasiunea nclinaia, inima se comport bine, putem avea buntate a inimii, dar nu virtute, deoarece lipsete temeiulraiunea, care este necesar virtuii.

Încărcat de

Aa nct pentru virtute nu se poate nici spune c este ru aplicat, deoarece aceea care aplic este ea nsi Principiul virtuii nu este n sine, cum cred muli, pura raiune, ci este mai curnd pasiunea nclinaia Acest tip de virtute ce se hrnete din obinuin, din pasiune, din nclinaie, Stagiritul o numete virtute etic: noi prin natura noastr suntem capabili potenial s le o formm, i prin exerciiu aducem aceast potenialitate la actualitate.

Reale Giovanni, Istoria filosofiei antice. Aristotel i peripateticii, vol. I, traducere de D. Roca, Editura Academiei, Bucureti,p.

Statul in viziunea lui Aristotel - g23.ro

Nicolae Balca, op. Georg, Wilhelm, Friedrich, Hegel, Prelegeri de istorie a filosofiei, op.

  • Traduceri în limba română[ modificare modificare sursă ] Aristotel, Categorii, traducere și interpretare de Constantin Noica, Editura Humanitas, București,
  • Aristotel despre viziunea asupra lumii Conținutul Source: Hiperboreea.
  • Refacerea chirurgiei vederii de la câți ani
  • ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE - Aristotel despre viziunea asupra lumii
  • Conceptul de reprezentare poate fi întrebuințat pentru a da o minimală definiție artei.
  • Care și-a refăcut privirea
  • Gimnastica pentru ochi miopie bates

Din acestea reiese c virtuile etice se nva aa cum se nva orice h art, care sunt tot habitus-uri Din i prin aceleai cauze se nate i piere orice virtute, ca i orice h art. Astfel din practicarea cntatului la chitar ies i chitarezii buni i cei slabi. La fel i n Aristotel asupra viziunii arhitecilor i n cazul tuturor celorlali specialiti; cci construind bine devii un bun arhitect, iar construind prost, unul prost.

De partibus animalium: recuperarea operei biologice a lui Aristotel în limba română

Dac nu ar fi aa, nu ar mai fi nevoie de nici un nvat, ci toi am fi, nc de la natere, buni sau ri n domeniul respectiv Ea este rezultatul unui exerciiu antecedent de voin pentru care un singur mod de a aciona a devenit element constitutiv al personalitii noastre, ca o a doua natur a noastr, un mod al nostru de a fi mereu.

O aciune nu este virtuas ori de cte ori are loc o manifestare izolat a activitii Aristotel asupra viziunii cu o vrabie nu se face primvar; singurele aciuni virtuase sunt acelea din care relev caracterul virtuos Aceast buntate a caracterului nu este nici natural, nici nenatural omului; noi avem de la nceput o disponibilitate pentru ea, dar ea trebuie dezvoltat prin practic. Ea nu seamn cu facultile simului care sunt prezente, presupune Aristotel, nc de la nceput n deplintatea lor15, ci ea este o nclinaie ce este Aristotel asupra viziunii dintr-o anume capacitate prin exerciii adecvate acelei capaciti Aceast prezentare, pe ct este de clarificatoare, nu ne duce, nc la miezul problemei: ne spune, adic, n ce fel se nsuesc aceste virtui, dar nu ne spune n ce constau respectivele virtui.

Care este natura comun a tuturor virtuilor etice? Stagiritul rspunde punctual: nu exist virtute acolo unde este exces sau defect, adic cnd avem de a face cu prea mult sau prea puin; virtutea implic, n schimb msura just, care este calea de mijloc ntre dou extreme17acestea din urm fiind vicii, unul fiind viciu prin exces, iar cellalt viciul prin lips Aristotel puncteaz red foarte bine aceast cale de mijloc prin urmtoarele cuvintele: 12 13 Cf.

Giovanni, Reale, Istoria filosofiei antice, op. Aristotel, Etica Nicomahic, op. Paolo, Lamanna, Storia afinele redau vederea filosofia. Egalul reprezint un fel de mijloc ntre exces i insuficien. Numesc mijloc al unui lucru ceea ce se afl la o distan egal fa de fiecare dintre cele dou extreme, fiind unul i acelai pentru pricine; iar mijloc n raport cu noi numesc ceea ce nu comport nici exces, nici insuficien i aceasta nu este nici unic, nici acelai pentru toi.

De exemplu dac zece nseamn mult, iar doi puin, n raport cu lucrul respectiv se ea ca medie ase, cci ase depete i este depit n egal msur; acesta este ns mijlocul dup Aristotel asupra viziunii matematic. Dar media pentru noi trebuie determinat astfel; cci, dac pentru cineva a consuma zece mine de hran nseamn mult, iar doi puin, profesorul de gimnastic nu va scrie ase mine, Aristotel asupra viziunii c i aceast cantitate poate nsemna prea mult sau prea puin pentru cel ce o va consuma: pentru un Milon puin, pentru un nceptor n gimnastic mult [] Astfel, orice cunosctor evit excesul, ct i insuficiena, cutnd i alegnd msura just, dar msura just nu n raport cu lucrul n sine, ci n raport cu noi Privesc precizeaz Aristotel sentimente, pasiuni i aciuni de exemplu, i n team i n ndrzneal, i n dorin i n mnie i n mil, i, n general, n plcere i durere, exist un prea mult i un prea puin i ambele sunt departe de a fi bune.

Dar a ncerca aceste sentimente atunci cnd trebuie, nseamn msur just i n acelai timp lucrul cel mai bun, care sunt proprii virtuii.

Meniu de navigare

Virtutea, se afl, deci, n relaie cu afectele i aciunile, n care excesul este greit i insuficiena [blamat], pe cnd msura just este ludat i nseamn rectitudine, amndou aceste trsturi fiind proprii virtuii Cel mai bun indicator asupra al dispoziiei interne a omului este senzaia sa de plcere sau durere atunci cnd n urma realizeaz acte virtuase sau vicioase. Urmrirea cutarea plcerii i evitarea durerii sunt principalele surse ale aciunii vicioase Virtutea are de a face cu aciuni i sentimente i toate acestea sunt nsoite de plcere sau durere.

Durerea este ns cea care corecteaz aciunea vicioas.

  1. Aristotel - Wikipedia
  2. Прости, если мое мнение причинило тебе боль.
  3. Hiperboreea. Journal of History, vol. 1, %N°2, - Persée
  4. Noua Acropola - Filosofi

Tendina de a simi plcerea n anumite lucruri este sdit n noi nc de la natere; nclinm tindem s judecm toate aciunile noastre prin durerea sau plcerea pe care o ofer. Este mai greu s luptm mpotriva plcerii dect mpotriva mniei, iar victoria ei este obiectul esenial al virtuii.

Aristotel asupra viziunii e n podkolzinoy viziune

Asta nu nseamn c virtutea Aristotel asupra viziunii eliberarea de plcere i durere, ci c pornirile spre plcere i durere nu trebuie suprimate ci modelate ntr-o form adecvat. Trebuie s nvm s simim plcerea n mod corect i la timpul potrivit Paolo, Lamanna, op. Sir David, Ross, Aristotel, op. Din cele spuse pn acum reiese c Aristotel definete virtutea ca fiind o dispoziie habitual dobndit n mod voluntar constnd n msura just n raport cu noi, determinat de raiune, i anume n felul n care o determin posesorul nelepciunii practice Deci virtutea este o dispoziie, o dispoziie de a alege conform unei msuri, mai exact, aceea conform creia ar alege un om cu adevrat virtuos Aristotel asupra viziunii cu exerciiul nelepciunii morale.

Aristotel asupra viziunii lingura ochiului

Aristotel vede nelepciunea practic, abilitate de a discerne ceea ce este drept n anumite circumstane, ca fiind cu adevrat esenial omului cu adevrat virtuos i confer mult mai mult valoare judecilor morale generate de ctre un sim moral educat dect oricror concluzii a priori i pur teoretice.

Pentru Aristotel omul prudent este cel care vede ce este cu adevrat bine pentru om n orice mprejurri: acesta nu trebuie s acioneze conform vreunei consideraii teoretice, ci s perceap ceea ce este cu adevrat folositor naturii umane n respectivele mprejurri Nu putem stabili ce este excesul, mijlocul i lipsa prin reguli rigide matematice: totul depinde de caracterul sentimentului sau al aciunii respective n unele este de preferat pcatul excesului dect al lipsei, iar n altele e de dorit reciproca Teoria aristotelic a mijlocului nu este mediocritate ci este antiteza ei: msura just este mult deasupra extremelor reprezentnd depirea lor, fiind o mplinire, adic un nivel mai nalt din punct de vedere valoric, pentru c reprezint impunerea raiunii n faa iraionalului De aceeaprin esena ei i prin conceptul care o definete, virtutea este Aristotel asupra viziunii medietate, n raport cu binele suprem i cu perfeciunea, ea reprezint miopie chirurgie ochi cu laser cel mai nalt Pentru a nu lsa loc interpretrilor greite, Aristotelsubliniaz faptul c: [ Toate aceste i cele asemntoare lor sunt blamate pentru c sunt rele n sine i nu pentru excesul sau insuficiena pe care ar comporta-o.

Frederick, Copleston, op. Acestea nu sunt nume pentru afecte neutre moral care alctuiesc coninutul virtuii, ci pentru excese sau deficiene greite ale acestor afecte; nu pentru aciuni ce au de a face cu o anumit clas de Aristotel asupra viziunii, ci pentru aciuni greite ce a de a face cu o astfel de clas. Neruinarea este o deficien greit a ruinii; furtul, un exces greit n dobndirea averii.

Aristotel asupra viziunii refacerea vederii terapeutice

Media este opus excesului i insuficienei i de aceea nu exist nici medietate n exces i insuficien, dup cum nu exist nici exces sau insuficien n medietate Temelia virtuii este dorina, ns ea apare ca ordine a sufletului. Ea este o aciune volitiv, liber i precugetat, realizat, deci, prin discernmntul prii raionale a sufletului; ea este o medie ntre extreme, ntre mai mult i mai puin. Realizarea virtuii Aristotel asupra viziunii un efort progresiv prin care partea raional a sufletului se elibereaz de contrariul mai slab, nfruntndu-l pe cel mai puternic.

Ea nseamn nlarea spre perfeciune i nicidecum banala mediocritate ce rezult din nivelarea egalelor incompetene. Nu putem ncerca toate plcerile posibile, este necesar s renunm la unele plceri Astfel, cel ce se abine de la plcerile senzoriale i gsete n asta bucuria, este cumptat, pe cnd cel ce, Aristotel asupra viziunii, sufer, este nestpnit; iar cel ce nfrunt Aristotel asupra viziunii bucurie, sau cel puin fr suferin, pericolele este curajos, pe cnd cel ce sufer nfruntndu-le este la.

Aristotel asupra viziunii diferiți termeni despre viziune

Cci virtutea este legat de plceri i dureri; ntradevr, comitem rul de dragul plcerii, n schimb, de frica durerii nu svrim binele Aristotel ia n considerare condiiile n care un om devine responsabil pentru aciunea sa. Doar pentru actele lor voluntare oamenii sunt blamai sau ludai34 pe cnd pentru actele involuntare oamenii pot avea parte de iertare i uneori chiar de compasiune